Blasfemiile lui Nicanor. }ndemnul \i visul lui Iuda. Preg[tiri de lupt[. }nfr_ngerea \i moartea lui Nicanor. Epilog.
1 Nicanor, prinz_nd de veste c[ Iuda \i oamenii lui se aflau ]n @inuturile Samariei, sΓÇÖa hot[r_t s[-i loveasc[, f[r[ nici o fric[, ]n ziua de odihn[. 2 Dar, cum Iudeii care-l urmau de sil[ ziceau: ΓÇ₧Nu-i omor] ]ntrΓÇÖun chip at_t de s[lbatic \i barbar, ci d[-i cinstire acelei zile pe care Cel ce vede totul a cinstit-o mai ]nainte, sfin@ind-oΓÇ¥, 3 acest de-trei-ori-nemernic a ]ntrebat dac[ ]n cer se afl[ un St[p_n care a poruncit s[ se @in[ ziua a \aptea. 4 |i dac[ aceia au spus: ΓÇ₧}nsu\i Domnul-Cel-Viu, St[p_nul cerului, El este Cel ce a poruncit ca ziua a \aptea s[ fie s[rb[torit[ΓÇ¥, 5 cel[lalt a r[spuns: ΓÇ₧Ei bine, eu, st[p_n peste p[m_nt, eu sunt cel ce porunce\te s[ se pun[ m_na pe arme \i s[ se plineasc[ slujba regeluiΓÇ¥. Cu toate acestea, el nΓÇÖa ajuns s[-\i plineasc[ planul s[u nelegiuit.
6 }n timp ce Nicanor, cu o nemaipomenit[ trufie, hot[r_se s[ ]nal@e un trofeua ob\tesc cu tot ceea ce va fi fost luat ca prad[ de la Iuda \i ai s[i, 7 Macabeul nu contenea s[ fie ]ncrez[tor \i ]\i p[stra ]ntreaga n[dejde c[ va dob_ndi sprijinul Domnului. 8 |i-i ]ndemna pe ai s[i s[ nu se sperie de apropierea p[g_nilor, ci s[ aib[ mereu ]n minte ajutoarele care mai ]nainte le veniser[ din cer, iar acum s[ se bizuie pe biruin@a ce le va veni din partea Atotputernicului. 9 }ncuraj_ndu-i prin Lege \i profe@i \i, pe deasupra, amintindu-le de luptele pe care le duseser[ la bun sf_r\it, el ]i f[cea ]nc[ \i mai dornici de lupt[.b 10 St_rnindu-le astfel curajul, ]\i rostea poruncile, totodat[ ar[t_nd c[ p[g_nii erau lipsi@i de cuv_nt \i-\i c[lcaser[ jur[mintele.
